Ghid de achiziție biciclete fixed gear

Așadar, atunci când roata din spate se rotește, se rotesc și pedalele. Lucrul acesta este posibil prin montarea unei foi dințate fixe direct pe butucul roții, astfel că atunci când butucul se rotește, acționează lanțul, care la rândul lui va activa angrenajul și va roti pedalele. Așa că dacă te decizi să te duci la vale fără să pedalezi în mod activ, atâta timp cât bicicleta se va deplasa, și brațele pedalierului se vor roti. Acest lucru este fix opusul unei biciclete dotată pinioane clasice, asemenea celor întâlnite pe MTB-uri sau pe cursiere.

Datorită sau din cauza (depinde cum privești lucrurile) celor menționate mai sus, vei fi în permanență conectat cu bicicleta, atâta timp cât sunteți în mișcare. Totodată, chiar dacă modelele de biciclete fixed gear au la dispoziție doar o singură viteză, aceasta este mult mai eficientă decât celelalte variante velo single speed, cum ar fi cruisere-le sau BMX-urile.

În șaua unei biciclete fixie vei avea parte de experiențe de pedalat mult mai diferite față de celelalte tipologii velo, fiind mult mai conectat cu șoseaua. Totodată, datorită tipului de transmisie, și oprirea din pedalare va fi total altfel față de ce ești obișnuit și vei putea încetini bicicleta fără să ai neapărat nevoie de ajutorul unui sistem clasic de frânare, dar mai multe despre acest subiect se vor vorbi ceva mai încolo.

Pentru mulți, ideea de biciclete fixed gear este ca un fel de subcultură cu totul, ca un club de cicliști care sunt mai luminați și pricepuți decât toți ceilalți (nu susținem neapărat că ei au și dreptate în a se privi așa).

Modelele de biciclete fixie sunt foarte populare pentru acele persoane foarte interesate de partea estetică, din moment ce transmisia fixă îi va permite ciclistului să își personalizeze alura și înfățișarea bicicletei după bunul plac. Simplitatea acestor modele creează un stil minimalist, ce poate fi adaptat nevoilor și design-ului propriu în foarte scurt timp.

Entuziaștii în privința variantelor de biciclete fixed gear le privesc drept superioare oricărui alt stil de pedalare, în  special în ceea ce privește mobilitatea în zonele urbane foarte aglomerate. Ei susțin că după ce reușești să te obișnuiești cu stilul lor de funcționare, vei putea obține un randament și un control mult mai bun din șaua unei fixie decât de pe orice altă variantă velo.

Deși termenul de fixed gear poate fi aplicat mai multor tipuri de biciclete, marea parte a celor fixie vor veni cu un cadru asemănător cursierelor, cu roți și anvelope de asemenea tipice pentru o bicicletă de șosea sau unora hibrid ceva mai dedicate vitezelor și nu axate pe sectorul off-road. Acestea sunt principalele caracteristici estetice și funcționale ce definesc variantele de biciclete fixed gear sau fixie.

Chiar și cu un sistem de transmisie fix, bicicletele fixed gear erau foarte intens folosite. Astfel au apărut și primele curse de viteză pe pistă și care s-au dovedit a fi incredibil de populare spre finele anilor 1800 și în primele decenii ale lui 1900. Multe dintre orașele mari aveau astfel de piste utilizate pentru curse, printre care și Madison Square Garden din New York, unde primul concurs de velodrom (așa se numește sportul) a avut loc în 1876.

Cursele pe pistă foloseau atunci (ca și acum) biciclete fixed gear, chiar și după apariția variantelor velo cu mai multe viteze. Indiferent dacă sportul în sine s-a schimbat destul de mult de-a lungul timpului, biciclete folosite în prezent sunt tot unele de tip fixie.

Până și în prezent, mulți dintre sportivii ce participă la curse pe șosea (cursierele sunt aproape identice în ceea ce privește construcția cu cele fixie, doar că vin cu un sistem de transmisie dotat cu freewheel și mai multe viteze) vor folosi modele de biciclete fixed gear în perioada de antrenamente, pentru a activa și alți mușchi în afară de cei intens utilizați în cursele cu care sunt ei obișnuiți. Totodată, în șaua unei biciclete fixie își vor îmbunătăți cadența de pedalare.

Ideea de biciclete fixed gear pe care le cunoaștem în prezent a început să prindă contur grație folosirii acestora de către curierii poștali în Statele Unite ale Americii începând cu anii ’60 și continuând până în prezent. Pe acest stil de livrare a corespondenței se bazau multe firme din zonele urbane aglomerate, care aveau nevoie să transporte într-un timp foarte scurt acte și documente importante și urgente către diferite sedii situate în același oraș.

Cum prin intermediul unui serviciu poștal clasic toată treaba ar fi durat câteva ore bune, dacă nu chiar zile, cu ajutorul curierilor ce foloseau biciclete fixed gear, corespondența ajungea în câteva zeci de minute, lucru extrem de util și de eficient.

Desigur că din moment ce exista o cerere cât mai mare a acestui tip de servicii, curierii au început să modifice modelele de biciclete fixie pe care le aveau la dispoziție, astfel încât să obțină o eficiență cât mai bună la pedalare. Din această cauză, greutatea lor a început să fie din ce în ce mai mică, oferind viteze mai rapide, necesitând în același timp o mentenanță generală scăzută.

Chiar și în prezent există astfel de companii ce oferă posibilitatea transportului poștei urgente prin intermediul curierilor pe bicicletă, însă din cauza legilor, variantele de biciclete fixed gear pe care le dețin necesită montarea unui sistem de frânare, spre deosebire de modelele precedente, care nu aveau nici un tip de frână.

Undeva pe la mijlocul anilor 2000, bicicletele fixed gear au început să fie tot mai apreciate de către publicul larg și a luat naștere subcultura acestui stil velo. Cel mai probabil acesta a fost lansat de către curierii amintiți ceva mai sus, oamenii care îi vedeau pedalând în viteză prin oraș fiind fascinați de vibrația pe care ei o emanau.

Trendul s-a extins rapid în jurul marilor centre urbane, iar tot mai mulți cicliști neprofesioniști, care probabil că nu mai pedalaseră de ani de zile, au decis să își achiziționeze astfel de modele, grație aspectului plăcut cu care acestea vin dar și a mentenanței scăzute de care au nevoie. Totodată, experiența pe care o oferă în timpul pedalării este una unică, ce atrage o mulțime de pasionați.

Cicliștii amatori au devenit încet experți în biciclete fixed gear, iar mulți dintre ei au început să își modifice și personalizeze modelele proprii, folosindu-se de piesele și componentele aparținând altor varietăți velo, achiziționate fie din magazine de specialitate, ori pe care le dețineau prietenii lor prin garaje și de care nu mai aveau nevoie.

Obsesia cu biciclete fixie a continuat de atunci, iar actualmente există o mulțime de cluburi și de competiții, atât oficiale cât și la negru, dedicate pasionaților de aceste varietăți velo. Desigur că și mare parte a producătorilor de biciclete au vrut să capitalizeze cererea și au început fabricarea multor tipuri diferite de biciclete fixed gear, care mai de care mai diferit.

La noi în țară, genul acesta de bicicletă nu este foarte des întâlnită, dar s-a observat o oarecare creștere a cererii în ultimii ani.

În ceea ce privește design-ul unei biciclete fixie, acesta este identic cu cel standard folosit pentru cursiere, incluzând aici un top-tube drept și care împreună cu tubul de jos și triunghiul spate creează o formă de diamant. Multe dintre țevile de pe biciclete fixed gear vin vopsite în culori vii, ori foarte puternice, fiind folosite mai degrabă ca fashion statement, în vreme ce unii cicliști preferă nuanțe mai atenuate, care să nu sară deloc în ochi. Desigur, acest aspect este unul strict personal, ce ține de personalitatea fiecărui individ în parte și de cât de tare vrea să iasă sau nu în evidență.

Există și variante de biciclete fixed gear care vin cu cadre ceva mai asemănătoare unei biciclete hibrid dedicate mai degrabă mersului pe munte decât pe șosea, dar tipul acesta este destul de rar întâlnit la noi în țară, așa că nu se va pune prea mare accent asupra lui.

Dacă vrei să afli mai multe despre alegerea corectă a unui cadru specific pentru biciclete de șosea, vei găsi toate informațiile de care ai nevoie pe site-ul nostru, alături de un calculator automat al mărimii cadrului, în funcție de dimensiunile tale.

Sistemul de transmisie este cel care ajută la propulsia bicicletei și în cazul unei biciclete fixed gear vine format din două componente: angrenaj și butucul roții din spate.

Angrenajul este ansamblul din partea mediană a bicicletei, care cuprinde roata dințată mare, brațele pedalierului și pedalele. În cazul unei biciclete fixie, angrenajul este compus dintr-o singură foaie care ține lanțul, ce este fixat la capătul opus pe butucul roții spate. Acesta din urmă are montat pe el un al doilea disc dințat, cu mai puțini dinți și cu o dimensiune mai mică față de precedentul, care ține lanțul.

Dimensiunea foii angrenajului determină în cea mai mare parte raportul vitezei de care bicicleta va beneficia, care la rândul lui va influența accelerarea și menținerea vitezei.

Butucul roții din spate prezintă prins de el o variantă în miniatură a discului întâlnit în angrenaj. Ca și în cazul foii, și dințarea acestui disc influențează raportul vitezei obținute, dar într-o proporție mai mică.

Ideea generală din spatele unei biciclete fixed gear fără frâne este un mix între motive estetice și funcționale. Alura și design-ul curat al unui astfel de model velo fără toate cablurile trase de pe ghidon către sistemul de frânare sunt foarte curate, ce oferă bicicletei un aer puțin mai ordonat și mai rebel. Totodată, înlăturarea frânelor îți va lăsa bicicleta incredibil de simplă: cadru, roți, pedale și două foi dințate. Fără alte componente în mișcare, în afară de cele esențiale. Așadar, întreaga abordare și strategie de pedalare ale ciclistului vor fi diferite față de modelele care vin cu frâne montate pe ele.

Cu toate că la o primă vedere, ideea unei biciclete fără frâne poate părea puțin cam trăsnită, termenul ”fără frâne” te poate induce puțin în eroare. Vei putea, desigur, produce încetinirea unei biciclete fixed gear, doar că folosind alte tehnici în afară de cele tradiționale. Acestea vor fi prezentate în continuare.

Atunci când dorești să frânezi din șaua unei biciclete fixed gear vei avea la dispoziție două tehnici pe care le vei putea folosi, ce vor fi enunțate în cele ce urmează.

• 1. Prima, cu toate că nu duce la o oprire imediată a unei biciclete fixie, te va ajuta la încetinirea lentă a acesteia. Ții minte modelele de oraș de pe vremea când erai copil și care veneau fără sistem de frânare? Oprirea se face la fel atunci.

Așadar, pentru a frâna, ciclistul va folosi picioarele pentru a pune rezistență în pedale, astfel încât acestea să nu se mai rotească spre înainte, fapt care în consecință va duce la încetinirea lentă a bicicletei și, într-un final, la oprirea completă a acesteia. Fii cu băgare de seamă, pentru că, în funcție de viteza de deplasare, se poate să ai nevoie de 4 – 6 rotații complete ale roții până când bicicleta va deveni staționară.

Tocmai de aceea, va trebui să planifici ceva mai din timp încetinirea bicicletei, față de cum ai face dacă ai avea la dispoziție un sistem de frânare clasic. Cu toate că la început îți va fi probabil ceva mai dificil, până te vei obișnui, vei putea apoi gestiona foarte bine viteza de rulare, astfel încât să poți aborda fiecare curbă următoare așa cum trebuie.

Dar ce faci atunci când ești nevoit să frânezi ceva mai rapid? Ei bine, citește în continuare și vei afla.

• Metoda 2: pentru a încetini mai repede bicicleta, există o metodă, cu toate că este ceva mai intensă și necesită un oarecare sacrificiu din partea anvelopelor.

Așadar, atunci când situația o cere, ciclistul va trebui să se ridice în pedale și să se aplece spre înainte, astfel încât să schimbe centrul de greutate de pe roata din spate. Din acea poziție, va putea ridica puțin roata spate, pedalând rapid, în același timp, spre înapoi, pentru a opri rotația roții. Când aceasta va atinge din nou solul, va derapa puțin, lăsând o urmă de cauciuc pe asfalt, dar încetinind mult mai rapid bicicleta în comparație cu tehnica anterioară.

Această metodă este mult mai ușor de executat dacă pedalele vin cu un sistem de prindere al încălțării, în caz contrar executarea necesită mare atenție, pentru ca ciclistul să nu piardă controlul pedalelor și să cadă cumva. Totodată, nu vei putea folosi acest stil de frânare dacă nu te deplasezi cu o viteză suficient de mare.

Ei bine, dacă ar fi să întrebi adevărații pasionați de biciclete fixie, ți-ar răspunde că este o blasfemie să montezi orice tip de sistem de frânare pe astfel de variante velo. Cu toate aceste, multe țări europene ce au o legislația în domeniul ciclismului, interzic deținerea unei biciclete care să vină fără frâne, atunci când acestea sunt folosite în traficul din zonele urbane sau pe piste de concurs.

Așa că cel mai bine nu face pe eroul și alege și o frână, care se va dovedi a fi incredibil de utilă. Și până la urmă, vei putea pe anumite porțiuni de drum efectiv să nu o folosești, dacă așa vei considera, dar în caz de urgență ea va fi extrem de benefică.

În ceea ce privește modelele cu sistem de frânare, ele pot fi de toate tipurile, de la unele hidraulice pe disc, până la V-brake sau U-brakes. Cum acestea două din urmă sunt cel mai des întâlnite, doar ele vor fi descrise ceva mai în detaliu.

• Frână cu saboți – mai poartă și denumirea de V-brakes și reprezintă varianta cea mai puțin costisitoare, cel mai des întâlnită și cea mai la îndemână dintre toate tipurile de frâne, indiferent de tipul de bicicletă. 

Oprirea se face direct pe jantă, grație unei perechi de saboți, care vin montați de o parte și de alta a roții, fiecare pe câte un braț pivotant al V-brake-ului. Acționarea lor se realizează trăgând de o manetă de frână, care este montată pe ghidon. Când tragi de manetă, brațele pivotante se strâng între ele, astfel că saboții ajung să atingă janta, fapt care duce la încetinirea vitezei de rulare a roții, oprind bicicleta.

Un astfel de sistem de frânare vine cu următoarele avantaje: preț redus de achiziție, foarte ușor de montat și de întreținut nefiind nevoie să ai cine-știe-ce cunoștințe mecanice, greutate redusă.

În schimb, vin și cu unele dezavantaje: în condiții cu umiditate crescută sau pe noroi, praf, pietriș etc., saboții pierd din aderența cu janta, iar mare parte a puterii de frânare se irosește. În plus, din cauza faptului că sistemul de acționare este mecanic, prin intermediul unui cablu ce face legătura dintre manetă și brațele pivotante, acesta cu timpul poate ceda. Totodată, în situația în care janta se îndoaie, va scădea dramatic și puterea de frânare.

• U-brake – în mare, ele sunt asemănătoare cu frânele prezentate anterior, venind cu același principiu de funcționare: doi saboți, fixați de o parte și de alta a jantei, care la acționarea manetei frână, strâng janta, încetinind bicicleta.

În schimb ele diferă prin faptul că brațele pivotante ale U-brake-ului sunt fixate direct pe furcă sau pe cadru, în vreme ce în cazul unui V-brake vin fixate pe un cadru-punte, care acesta se prinde pe furcă cu ajutorul unui șurub. Acest tip de frână nu este unul foarte performant, din cauza zonei unde se găsește, blocându-se adesea cu mizerie și noroi.

Dezavantajele folosirii lor sunt aceleași ca și la V-brake, plus problemele enunțate anterior.

Variantele de biciclete single speed sunt unele ce pot fi întâlnite în multe tipuri velo, însă cel mai adesea le vei găsi pe biciclete BMX și cruisere. Ele vin cu o roată freewheel, care îți va permite să te deplasezi spre înainte și atunci când nu dai la pedale.

Modelele de biciclete fixie vin desigur și ele cu o singură viteză, însă așa cum ai aflat de mai devreme, dispare acest stil de plimbare coasting, fără pedalare efectivă. Aici, dacă pedalele nu se învârt, bicicleta nu se deplasează. Astfel că experiențele în șa vor fi unele foarte diferite față de BMX, unde riderul are nevoie să miște constant pedalele spre înapoi, pentru a putea pedala în forță atunci când face tot felul de scheme și trucuri.

Și în comparație cu o bicicletă cruiser vei pierde funcția acesteia de a se deplasa fără să dai din pedale, motiv pentru care sunt cel mai adesea alese astfel de modele. Dar mai multe despre acest subiect se vor vorbi în continuare.

Cursele de track bike sunt unele care cel mai adesea au loc în arene special construite pentru astfel de evenimente, care mai sunt numite și velodroame. Ele sunt gândite în așa fel încât să ofere cicliștilor viteza maximă posibilă, așa că aceștia pedalează pe suprafețe care pe curbe vin înclinate la unghiuri de până la 45 grade.

În astfel de concursuri, ciclistul nu va avea timp să schime vitezele, așa că toată accelerarea se datorează pedalării continue și forței brute a concurenților. Câștigători sunt în general cei care reușesc să scadă cât pot de mult rezistența vântului în zonele curbe, astfel că și construcția bicicletei este una extrem de aerodinamică, cu roți foarte subțiri și ușoare.

Cadrul este cât de ușor se poate, dar rigid, astfel ca forța aplicată de ciclist pedalelor să nu se piardă, iar sistemul de transmisie vine cu un raport special dedicat vitezei, făcând track bike-urile extrem de ineficiente în traficul urban.

Modelele de biciclete fixed gear, cu toate că vin cu aceeași construcție ca a unui track bike, cu cadrul asemănător cursierelor, nu sunt făcute pentru a te întrece cu ele.

BMX-urile vin cu un cadru mult mai mic, un design al ghidonului diferit și roți cu totul altfel față de cele întâlnite pe biciclete fixie. Ele au ca scop principal săriturile, trucurile și schemele, pe diferite suprafețe de deplasare: de la rampe de lemn, la piste de pământ. Modelele de biciclete fixed gear nu ar rezista nici 10 secunde pe circuitele dedicate BMX-urilor.

Mountain bike-urile sunt capabile să facă față unor suprafețe de teren extrem de solicitante: de la alei de parc, la cărări montane, de la coborâri extrem de tehnice printre bolovani sau trunchiuri de copaci, la urcușuri foarte solicitante atât pentru ciclist, cât și pentru MTB.

Cu toate că unele biciclete fixed gear se simt precum cele hibrid, ele nu vor fi deloc capabile să facă față tipurilor de teren dedicate mountain bike-urilor, efectiv dezintegrându-se după primii kilometri.

Variantele de biciclete fixed gear au mai degrabă ca principal scop ture oricum numai relaxante nu, în ton cu șoseaua. Cu toate ca  multe dintre cruisere vin cu transmisie single speed, cele două tipuri velo nu puteau fi mai diferite.

Cursierele sunt cele care seamănă cel mai mult cu biciclete fixed gear, dar chiar și ele vor veni cu multe lucruri diferite. Acestea au aproape întotdeauna un număr mare de viteze, plus manete de frână care de multe ori sunt întâlnite atât pe ghidon, cât și pe coarnele încovoiate, astfel ca ciclistul să aibă mai repede acces la ele.

Cauciucurile sunt mai înguste pe cursiere decât pe biciclete fixed gear, iar șaua și ea va diferi puțin. Dar chiar și așa, cele două tipuri de biciclete seamănă destul de mult în ceea ce privește forma și designul cadrului, precum și la poziția de pedalare pe care ciclistul este nevoit să o abordeze.

Design-ul și modul în care modelele de biciclete fixie sunt construite vin cu anumite avantaje comparând cu celelalte tipuri velo, iar acestea vor fi prezentate în continuare.

• Eficiență la pedalare

Bicicletele fixed gear se folosesc atât de impuls, cât și de pedalarea fizică pentru a-și păstra viteza de rulare. Angajarea constantă a butucului spate de către lanț și angrenaj creează o eficiență la pedalare semnificativ mai eficientă decât în cazul altor transmisii. Prin acest sistem se transmite o parte mai mare a puterii cu care pedalezi către mișcarea spre înainte a bicicletei.

Totodată, datorită stilului diferit de transmisie, vei avea în permanență picioarele conectate cu pedalele, astfel că până și cea mai mică presiune pe care o vei pune pe acestea se va transforma în impuls ce va propulsa spre înainte bicicleta.

• Greutate redusă

• Aspect

Datorită simplității cu care sunt construite multe dintre variantele de biciclete fixed gear, ele vin cu un aspect propriu, care le fac foarte îndrăgite de către o parte a cicliștilor. Totodată, mulți dintre posesorii de astfel de biciclete vor putea personaliza după bunul plac, într-o mulțime de moduri, modelul lor fixie, rezultând o bicicletă unică, cu un look specific fiecărui utilizator în parte.

Dar indiferent de stickerele sau culoarea cu care posesorul unei biciclete fixed gear se hotărăște să-și doteze mijlocul de transport, aceasta tot va beneficia de un aspect curat, fără o mulțime de cabluri care să vină din toate părțile.

• Costuri scăzute

Desigur că privind logic, cu cât ai mai puține componente, cu atât și prețul de achiziție va fi mai scăzut, corect? Așadar, transmisia este formată doar din două discuri și un lanț, rezultă preț mai mic față de varianta cu 21 de discuri, deraioare, manete schimbător etc. Dacă optezi să alegi biciclete fixed gear fără frâne, acestea vor fi, la rândul lor, mai ieftine în comparație cu cele care au sistem de oprire în dotare, cu toate că așa cum a fost specificat și mai devreme, nu te încurajăm să o faci.

Din aceste motive, vei putea cumpăra biciclete fixie la prețuri mai mult decât acceptabile, care rareori depășesc suma de 500 Euro. Pentru câteva opțiuni dintre care poți alege la ora actuală pe piața de la noi din țară, nu uita să vizitezi și ghidul comparativ de pe site-ul nostru, care se va dovedi a fi foarte util, acolo găsind mai multe modele de biciclete fixed gear descrise în detaliu.

• Mentenanță scăzută

Exact la fel ca și în cazul precedent, cu cât ai mai puține componente pe o bicicletă, cu atât este mai puțin probabil ca cele existente să se defecteze. Transmisiile cu mai multe viteze, discurile de frână sau cele cu saboți, toate au nevoie de o mentenanță continuă dacă vrei ca ele să funcționeze cum trebuie și să nu se defecteze. O dată la ceva timp va trebui să și înlocuiești parte dintre piese, pentru că ele se vor defecta, fapt care va duce la costuri suplimentare și ore întregi pierdute cu șurubelnița în mână sau așteptând să se elibereze un bike shop care să se poată ocupa de bicicleta ta.

Optând pentru biciclete fixed gear vei scăpa de tot acest stres, bucurându-te de un stil de pedalare total diferit de ce erai obișnuit până acum.

Cu toate că genul acesta de biciclete vin cu o mulțime de avantaje, după cum ai putut observa și puțin mai devreme, trebuie trecute în revistă și dezavantajele pe care ele le au.

• Frânele

Lipsa unui sistem de frânare se poate să pară o experiență ceva cam dură și nesigură pentru unii dintre cicliști, iar aceștia nu sunt deloc de condamnat. De parcă nevoia de a te obișnui cu pedalarea continuă pentru a ajunge la destinație nu este destul, ei vor fi nevoiți să își schimbe complet stilul de pedalare și să gândească în prealabil toate virajele pe care doresc să le facă, încetinind astfel, din timp.

Totodată, lipsa frânelor se poate dovedi a fi ilegală în anumite țări din Uniunea Europeană, așa că va trebui să citești legislația statelor respective înainte de a te duce să pedalezi în șaua unei biciclete fixed gear prin zonele urbane.

• Lipsa opțiunilor în ceea ce privește vitezele

Cu toate că sistemul de transmisie este unul performant, optimizat pentru a transforma orice energie depusă de ciclist în maximul de impuls spre înainte, de multe ori rapoartele oferite pur și simplu nu vor fi suficient de bune. Se poate ca anumite pante să pară mult prea dificil de urcat, iar viteza maximă să fie totuși inferioară în comparație cu cea de pe un road bike, atunci când ești la vale.

• Este nevoie să te obișnuiești cu ele

Știi vorba aceea – ”Este ca mersul pe bicicletă”? Ei bine, pedalarea în șaua unei biciclete fixed gear nu prea este ca mersul pe bicicletă. Astfel că degeaba știi tu de când erai copil cum să îți ții echilibrul în șa și să pedalezi spre înainte, că nu vei putea să te urci pe un fixie și să dai trei ture de bloc.

Din cauza stilului total diferit de pedalare, vei avea nevoie de ceva timp să te obișnuiești. Iar aici nu discutăm doar de sistemul de frânare inexistent, care cu siguranță te va pune pe gânduri atunci când vei vrea să încetinești bicicleta, ci și despre transmisie, care din cauză că este una diferită, va fi și folosirea ei o experiență nouă, ce va necesita puțin timp până te vei acomoda cu ea.